ORTODOXIE ŞI ECUMENISM

“Bietul Pr. Arsenie nu stie nici el – , ca nici el nu a avut contact cu lumea asta mare si cu Europa asta – ce e cu adevarat ecumenismul asta … si asa mai departe. Si de aicea, vedeti, apar niste discutii total neziditoare in afara realitatii, cum sa spun asa, e o stare de … cum sa zic asa, de invalmaseala … de ceata … de negura [...] ”

[ ASCULTA MP3 ]

NOU! Ce spune Pr. Arsenie Papacioc la 3 ani de la aparitia cartii “Singur, Ortodoxia”

[ VEZI FILM ]

“Asta spun oamenii ca Dumnezeu vrea pace. Dumnezeu vrea pace mai mult decat oricine, dar nu cu dracul! Ce intalnire are adevarul cu neadevarul? Pentru care motiv dupa 1054 s-au despartit si acum vor sa ne impacam? Mai mult decat ei noi vrem pace, dar intru adevar. Eram in preajma hramului si a sosit un preot din Paris, probabil cu gandul sa slujeasca maine, ca era Sf. Maria. Era si PS. Serafim si acest parinte, s-a prezentat cand a intrat, ca era camera plina cu musafiri, vreo 30 de persoane distincte din Constanta. [...] Si ala s-a prezentat pana a ajuns la mine si la PS Serafim. A zis: <<Arsenie, Arsenie – facea teatrul asta – ce sa spun Apusului din partea Pr. Arsenie?>> Sa vina la Rasarit, fara pretentii si smeriti. <<Pai, au dreptate!>> Dreptate si dracul are, asta nu e un argument. [...]“

TROPARUL Sfântului Marcu
Viaţa Sfântului mărturisitor Marcu Eugenicul, episcopul Efesului
Filioque
Primatul si “negreselnicia” papala
Purgatoriul si azimile
Apararea Ortodoxiei de catre Sfântul Marcu
Acatistul Sfântului mărturisitor Marcu Eugenicul, episcopul Efesului

[ CITESTE TOT ]

Oana IFTIME

Citim că părintele a participat, pe 13 noiembrie, la o întâlnire a preoţilor, unde a fost admonestat de către ierarhul său pentru poziţia antiecumenistă. A doua zi, pe 14, părintele Eftimie a fost depus din funcţia de egumen şi plasat sub interdicţia de a mai predica în satele învecinate schitului în care vieţuieşte. Evident, pretextele oficiale din actul de depunere sunt cu totul altele, anume că părintele nu ar avea studii teologice, ceea ce, până în 13 noiembrie 2007, nu constituise un impediment. Şi, de altfel, lipsa studiilor teologice formale (în toate sensurile termenului) nu a împiedicat pe cei merituoşi înaintea lui Dumnezeu să fie stareţi şi/sau călăuzitori ai poporului (s-a şi dat exemplul părintelui Cleopa, oierul cu două clase, îl adaug şi eu doar pe cel al părintelui Porfirie).

Cum poate un episcop să poarte într-o mână Crucea şi în cealaltă bâta, fără a risca să pocnească oamenii cu crucea, sau să-i binecuvânteze cu bâta? Ceea ce s-ar zice că nu se face, nici una, nici cealaltă.

Cum poate cineva să asuprească pe altul, pe motiv că acesta din urmă nu are dragoste de fraţi??? Chiar nu sesizează nimeni ridicolul, paradoxul, suceala nătângă a situaţiei? Nu se vede ingineria demonică, la lucru, încurcând minţile oamenilor? Ce se întâmplă cu noi?

[ CITESTE TOT AICI ]

Oana IFTIMIE

Faptul de a nu ne păsa de alţii şi tot era destul de tragic, dar, de la o vreme, se vede că nu ne mai pasă nici măcar de noi înşine. Apreciind după entuziasmul cu care ne grăbim să amestecăm, într-un ghiveci indigest, ortodoxia cu tot ce ne cade în mână, de prin beciurile gândirii omeneşti, ori nu ştim ce facem, ori, dacă ştim, cu atât mai oribil şi mai pasibil de o veşnicie întunecată.

Am cunoscut ecumenişti din entuziasm copilăresc, din cei care, probabil, la ora de desen mâzgăleau porumbei ai păcii şi copilaşi albi, negri şi galbeni legaţi unii de alţii prin ghirlande multicolore, ecumenişti care, dintr-o iubire prost plasată cuprind în inima lor largă nu doar pe om, ci şi greşeala în care se află acela. Aparent frumoasă şi generoasă mentalitate, dar mă tem că este una şi aceeaşi cu cea care împiedică părinţii să dezaprobe relele copiilor, crescând, astfel, nişte pramatii răzgâiate, cu potenţial de a deveni pericole publice. Dacă îi iubeşti cu iubire adevărată, îi mustri, cu blândeţe, dar şi cu dreptate, pentru mai binele lor viitor. Nu confuzi omul cu fapta, iubeşti omul, dar nu şi fapta cea rea, chiar dacă a fost făcută din inconştienţă. Cu atât mai mult eşti dator să-i deschizi ochii, să-l înveţi, dacă nu ştie, dacă nu-şi dă seama.

Am cunoscut şi ecumenişti din interes, pe care oarece foloase materiale îi determinau cu destulă uşurinţă să accepte un alt (sau alte) puncte de vedere- despre aceştia suspectez că sunt, de fapt, necredincioşii potenţiali ai oricărei religii, mercenari spirituali gata să-şi vândă sufletul oricui dă mai mult. Sau, poate că nu am dreptate, cel puţin nu la modul general, poate că există persoane care chiar cred că au găsit „lumina”, la care, dacă se adaugă şi ceva mai puţin impalpabil, de ce nu, cu atât mai bine.

În fine, Dumnezeu singur şi-i ştie, pe toţi şi pe fiecare în parte.

Indiferent de motivaţie, este, oare, logic, de bun simţ să susţii că toate religiile sunt OK, sau fie şi numai că toate denominaţiunile creştine sunt OK? Dacă v-aş îndemna să vă montaţi, la maşină, volanul în locul unei roţi şi invers, sau să scoateţi o bujie, sau jiglerul, sau starter-ul şi să (încercaţi să) circulaţi aşa, aţi zice că fac glume proaste, sau că îmi bat joc de dumneavoastră. Atunci, de ce este aşa greu de priceput că un sistem religios, la rândul său, nu poate fi ajustat, cârpit şi răscârpit după cum îi tună nu ştiu cui, care s-a plictisit de status quo şi/sau „simte” cum l-a atins pe el iluminarea, în contradicţie cu o întreagă tradiţie, păstrată, până atunci, neştirbită, cu toate ale sale la locul lor? Schimbi ceva, nu mai funcţionează, nu mai merge, şi, având în vedere că ar trebui să fie vehiculul cu care să ajungem la fericirea veşnică, este, oare, o manifestare de oameni întregi la minte să ne apucăm să halandalim piesele?

[ CITESTE TOT ARTICOLUL ]

Odată, au venit nişte baptişti la părintele şi voiau să-l convingă că Maica Domnului nu trebuie cinstită, iar părintele le-a povestit despre o femeie ce făcuse Yoga şi se îndrăcise. Dânsul spunea că dacă-i făcea Sf. Maslu, dracul din ea, când se rostea numele Maicii Domnului, zicea: “Nu mai zi, mă, că mă arde. Împărăteasa mă arde.”

Dar aceştia nici după cele istorisite nu s-au lăsat convinşi. Atunci, părintele le-a spus: ”Plecaţi de aici că voi sunteţi mai răi ca dracii. Adică ei recunosc că Maica Domnului e Împărăteasă şi că îi arde, dar voi nu.” Şi nu a mai vorbit cu ei. (Sursa: Marturii despre Pr. Lavrentie Sovre)